4. A doua reuniune de proiect: Estonia - Kivioli, regiunea Ida-Viruma, 25 aprilie - 1 mai 2010

În perioada 25 aprilie – 1 mai 2010, a avut loc cea de-a doua reuniune a proiectului multilareal multilateral cu titlul „EDUCAŢIE, CULTURĂ, ISTORIE”, derulat în cadrul Programului Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, componenta Comenius şi finanţat de Comisia Europeană. Întâlnirea a fost organizată de Kivioli 1. Secondary school din Estonia. La reuniune au participat reprezentanţi ai tuturor instituţiilor implicate în proiect: Vatan Primary School din Kiziltepe-Turcia, Sou Georgi Karavelov din Schivachevo-Bulgaria şi Şcoala Ion Creangă din Iaşi-România.

Şcoala din România a fost reprezentată de un grup de 5 elevi din clasele VI-VIII şi 3 profesori (coordonatorul proiectului, prof. Iuliana Asăvoaie, directorul şcolii, prof. Lucia Câmpeanu şi directorul educativ, prof. Loreta Mahalu).

Întâlnirea a avut ca scop cunoaşterea de către parteneri a sistemului de învăţământ din şcoala gazdă, a metodelor de predare-învăţare şi a managementului şcolar practicate aici, precum şi a unor aspecte ale culturii şi istoriei Estoniei.

Pentru atingerea acestui scop, şcoala din Kivioli a organizat activităţi diverse şi interesante, începând cu prezentarea şcolii şi a sistemului de învăţământ estonian, susţinerea unor lecţii interactive la care au participat elevi din toate şcolile partenere, întâlniri în care profesorii au analizat manuale şi diferite materiale didactice.

Vizitarea instituţiei ne-a relevat o şcoala modernă, dotată cu laboratoare şi cabinete care dispun de o tehnică performantă, cu o sală de sport echipată pentru practicarea celor mai variate sporturi şi cu o piscină acoperită care oferă elevilor estonieni posibilitatea să opteze pentru ore de înot în cadrul disciplinelor sportive. În sala de festivităţi elevii şi profesorii estonieni organizează diferite manifestari artistice la care participa intreaga comunitate (concerte, festivaluri, recitaluri). Am rămas impresionaţi şi de muzeul liceului, cu exponate având o vechime considerabilă (şcoala fiind înfiinţată în 1932!). Toate acestea ne-au arătat multitudinea de posibilităţi pe care învăţământul din această ţară le oferă elevilor atât pentru activităţile curriculare, cât şi extracurriculare.

Tradiţiile, muzica şi dansurile populare estoniene au fost arătate în cadrul unui spectacol interactiv, care a permis oaspeţilor să fie nu numai spectatori, ci şi participanţi dornici să înveţe paşii dansului tradiţional şi să ia parte la reconstituirea unor obiceiuri specifice culturii gazdelor.

Întâlnirea cu oficialităţile a completat imaginea pe care ne-am făcut-o despre sistemul educativ estonian şi ne-a arătat cât de importantă este considerată educaţia în acest stat.

Vizitele la numeroase vestigii istorice au fost prilejuri de cunoaştere trecutului acestor ţinuturi, atingându-se astfel şi componenta istorică a proiectului. Astfel, pe litoralul nordic al Estoniei, numeroasele cimitire ale soldaţilor căzuţi în lupte sau tancurile ruseşti ridicate pe piedestaluri ne-au amintit de bătăliile sângeroase din timpul celui de-al doilea război mondial. La Toila, am vizitat Oru Castel care a fost reşedinţa de vară al preşedintelui Republicii Estone (Konstantin Päts) între 1935-1940. La graniţa cu Rusia, pe malul râului cu acelaşi nume, am vizitat Narva Castel. Fondat de danezi în secolul XIII şi extins în secolele următoare, stăpânit pe rând de ruşi, de suedezi în secolele XV-XVII, din nou de ruşi, castelul a făcut parte din statul independent Estonia în perioada interbelică, pentru ca în 1940 să fie încorporat Uniunii Sovietice, asemenea întregului stat estonian. În timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a fost ocupat de trupele germane, apoi distrus de bombardamente, ca şi Oru Castel. Ambele au fot refăcute ulterior, ca o dovadă a preţuirii trecutului de către oamenii din această ţară.

Faţă în faţă, peste râul Narva, graniţa rusă este străjuită de fortăreaţa Ivangorod, construită de Ivan al III-lea în secolul XV. Stăpânită şi ea de suedezi, de ruşi, fortăreaţa a intrat în 1919 în componenţa Narvei şi deci a Estoniei, dar în 1945 Ivangorod a fost însă definitiv transferată Oblastiei Leningrad. Râul Narva le desparte astăzi şi fizic şi administrativ. Dar cine vede aceste două fortăreţe, faţă în faţă, înfruntându-se parcă peste apele tulmultoase, care gonesc spre Golful Finic, nu va putea uita niciodata priveliştea...

În această parte de nord-est a Estoniei se păstrează numeroase conace din secolele XVIII-XIX, toate restaurate şi bine îngrijite, chiar dacă în unele funcţionează instituţii publice (cum ar fi cel de la Maidla, unde se află o şcoală primară).

Cel mai emoţionant moment a fost însă cel al întâlnirii cu oraşul vechi Tallinn. Zidurile şi turnurile medievale ne-au adus în faţa ochilor timpuri trecute, pe când Liga Hanseatică sau Ordinul Teutonilor stăpâneau regiunea. Clădirile cu acoperişuri ascuţite specifice zonei nordice, bisericile gotice (precum Olaf’s church, cea mai înaltă clădire din lume între 1549 şi 1625) sau ruseşti (precum Catedrala Alexander Nevsky, considerată de estonieni un simbol al represiunii) sau celebra piaţă Raekoja plats (Town Hall square), unde a fost ridicat primul brad de Crăciun public în 1441, sunt imagini care te fac să vibrezi cu toată fiinţa.

O vizită cu totul specială a fost cea de la mina Kohtla – muzeu astăzi, dar unde, între 1937 şi 2001 sau extras continuu şisturi argiloase (oil-shale) şi calcare (limestone) din prelucrarea cărora se obţinea combustibil non-tradiţional. În urma acestei activităţi, în Estonia au apărut aşa-numiţii “munţi de cenuşă”, adică de material steril rămas după extragerea combustibilului. Unii din aceşti munţi artificiali au fost împăduriţi, pe alţii au fost construite pârtii de schi. În Kivioli am avut ocazia să urcăm şi noi pe unul dintre aceşti “munţi de cenuşă” şi să fotografiem cel mai înalt “munte artificial” din lume...

Explicaţiile elevilor estonieni care ne-au însoţit în vizite ne-au ţinut trează atenţia pe tot parcursul excursiilor organizate de şcoala gazdă.   

Am fost impresionaţi să vedem o ţară curată, cu oameni harnici, care ştiu să convieţuiască paşnic cu natura, să păstreze şi să preţuiască darurile cu care a fost înzestrat acest colţ de lume.

Deşi trăiesc într-o regiune multietnică, partenerii noştri manifestă o atitudine tolerantă faţă de celelalte naţionalităţi şi sunt, în acelaşi timp, mândri de originea lor, în ciuda faptului că statul estonian independent este unul foarte tânăr.

Elevii români au făcut o impresie bună gazdelor precum şi celorlalţi participanţi prin prezentările interesante cu tematică istorică pe care le-au susţinut, prin implicarea lor activă în lecţii dar şi în manifestările artistice, şi, nu în ultimul rând, prin comportamentul politicos şi sociabil, ei stabilind uşor relaţii cu ceilalţi elevi implicaţi în proiect.

Coordonator de proiect,

profesor Iuliana Asăvoaie